Ro  |  En
Noutati
Linkuri www.ancodom.ro
www.insol-europe.org
Evenimente
Home > Evenimente > Publicatii
 

Finantarea debitorului aflat in reorganizare judiciara, facilitate sau constrângere?

19 ianuarie 2012

Lecţiile dure oferite de marea criză economică declanşată prin crahul de la bursa financiară din New-York, produs în vinerea neagră din 24 octombrie 1929, care a zguduit aproape întreaga economie mondială pentru o perioadă de peste 4 ani, au trezit la acea vreme, din euforia în care vieţuiau, personalităţi ce fuseseră implicate în elaborarea ori executarea de orientări şi decizii politice sau economice cu mare impact asupra evoluţiei de până atunci a întregii societăţi.
Incredibilele consecinţe dezastruoase şi de durată,  imprevizibile pentru cei care se pretindeau cunoscători ai tendinţelor de dezvoltare macro-economice, deşi existau destule semnale ce trebuiau recepţionate şi supuse analizelor prin prisma legilor economice de bază elaborate cu mult timp înainte (David Ricardo, Adam Smith şi mulţi alţii), au produs mari dezafectări financiare în lanţ, răsturnând sub tăvălugul nenorocirilor mult din ceea ce se reuşise să se zidească prin efort, perseverenţă şi chiar cu consecventă competenţă.
Cu greu şi doar cu reuşite parţiale s-a ajuns să se construiască o nouă aparenţă de stabilitate, cu o evoluţie pozitivă până la marele conflict concretizat în cel de-al doilea război mondial, care, pe lângă urgiile dezlănţuite, pagubele imense produse, distrugeri de civilizaţii, zeci de milioane de morţi şi mutilaţi, a impus omenirii adoptarea conceptelor de analiză şi organizare, mai ales seriozitate în acţiunile de refacere economică.
Necesitatea reconstrucţiei la scară planetară a impus elaborarea unor planuri de mare perspectivă şi cu aplicabilitate quasi-generală, înţelegând să amintesc doar de Programul Beveridge (Anglia) şi de Planul Marshall (SUA), fără a lăsa la o parte planurile cincinale sovietice care, cu tot caracterul lor nesăbuit şi uneori diletant, erau totuşi rezultatul unor analize meticuloase şi cu previzibilităţi realiste.
Toate acestea, cu dificultăţi de convingere în Occident sau cu piedici şi nereuşite în Est datorită insuficientelor resurse şi posibilităţi, au făcut ca omenirea, pe două căi diferite, să surmonteze mari obstacole, chiar dacă a înregistrat şi destule eşecuri, realizând progrese care i-au permis să iasă din scara planetară şi să se îndrepte spre alte lumi.
Dar, în urma dispariţiei războiului rece, reunirea într-un nou conglomerat, cu diferenţe ce nu se vor putea înlătura niciodată, a sporit cupiditatea celor cu apetenţă spre îmbogăţire, iar în condiţiile înlăturării fricii majore din timpul coexistenţei celor două sisteme, a permis unor forme oculte de organizare a capitalurilor pe criterii de cartel, în lipsa unor responsabilităţi impuse de conexiunea firească a economiilor, să forţeze evoluţia în scop exclusiv de îmbogăţire fără limite.

Aşa se explică ascendenţa în doar 2-3 decenii a unor Bill Gates de la nimic la averi de zeci de miliarde de dolari, care în mod genial a fost realizată şi la nivel statal de China, care se pare că a ajuns a doua putere economică a lumii.
Era posibil, în astfel de condiţii de evoluţie, cu imense acumulări de capital şi de riscuri, să se mai gândească, în mod coordonat şi cu luarea în considerare a tuturor conexiunilor posibile, la viitorul planetei pe care ne aflăm? Evident că nu, pentru că autosuficienţa, cupiditatea, setea de a stapâni, defecte care au îngropat la vremea lor imperiul roman şi alte imperii, devin de nestăpânit în condiţiile în care nu mai sunt obstaculate de teamă. Or, căderea cortinei de fier a adus şi înlăturarea fricii, chiar dacă doar pentru moment!
     Lăcomia băncilor, lipsa unei gândiri serioase de perspectivă la nivel statal sau multi-statal, au făcut să ne împrumutăm şi iar să ne împrumutăm, pentru a achiziţiona cele mai inutile sau năstrusnice produse, de care ne puteam lipsi. Nu am dat înapoi, organizaţiile statale şi suprastatale au privit cu ignoranţă sau neputincioase la evoluţia care ne-a adus în anul 2008, când semnalele de defectuozitate s-au transformat în mare alarmă: o nouă criză economică.
     Ce am făcut pentru a o preîntâmpina? Nimic sau aproape nimic, totul mergând de-a rostogolul în uraganul dezlănţuit de dorinţele de a profita cât mai mult de posibilităţile de a avea un trai iresponsabil de bun.
     Aşa s-a întâmplat că nici la noi nu s-a gândit suficient, chiar cu ocazia adoptării unor legi cu implicaţii majore în asigurarea funcţionarii mecanismelor economice şi de corectare a ineficienţelor şi derapajelor, cum a fost Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi a falimentului, căreia i-a urmat Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.
     Evenimentele petrecute în ţara noastră în anii marii crize economice, ca şi soluţiile legislative încercate în acea perioada, constituiau învăţăminte de care legiuitorul nu trebuia să se lipsească cu ocazia adoptării celor două legi şi a modificărilor ce li s-au adus succesiv.
     Aceste două legi, conţinând reglementări valoroase, care au asigurat de-a lungul perioadei parcurse efectuarea corecturilor necesare funcţionării pârghiilor economice la standarde acceptabile, ar fi putut să conţină, dacă exista o mai mare previzibilitate, şi alte pârghii cu efecte de stabilitate, care să se constituie în ancore pentru salvarea numeroaselor firme având resurse şi care erau  viabile, intrate în dificultate datorită unor situaţii conjuncturale cu totul întâmplătoare.

*
*    *

     Trebuie subliniată, totuşi, analiza de ultim moment care a determinat acceptarea şi adoptarea inspiratelor modificări ce s-au adus actualei Legi a insolvenţei prin Legea nr 169/2010, publicată în Monitorul Oficial din 21 iulie 2010.
Dintre acestea, consider că introducerea în art. 121 alin.1 din Legea nr. 85/2006, a dispoziţiei înscrise în cadrul punctului 1¹, potrivit căreia “creanţele creditorilor garantaţi născute în timpul procedurii de insolvenţă după confirmarea planului de reorganizare, ca parte componentă a acestui plan”, dobândesc prioritate, în ordinea de distribuire a fondurilor obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, constituie un important pas realist pe calea necesară scoaterii
 
Suntem membrii: Suntem agreati de: Parteneri:
UNPIRInsol EuropeWarwick Legal Network   AVASANAF   Deleanu