Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege se aplică persoanelor juridice care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvenţă, denumite în continuare debitori.
Art. 2. - Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activităţii acesteia, a păstrării locurilor de muncă şi a acoperirii creanţelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creanţelor sau a condiţiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.
Art. 3. - În înţelesul prezentei legi:
a) întreprinderea este activitatea economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b) întreprinderea în dificultate este întreprinderea al cărei potenţial de viabilitate managerială şi economică se află într-o dinamică descrescătoare, dar al cărei titular execută sau este capabil să execute obligaţiile exigibile;
c) mandatul ad-hoc este o procedură confidenţială, declanşată la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanţă, negociază cu creditorii în scopul realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află întreprinderea acestuia din urmă;
d) concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea debitorului.
Art. 4. - (1) Organele care aplică procedurile prevăzute de prezenta lege sunt instanţele judecătoreşti, prin judecătorul- sindic sau, după caz, preşedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv conciliatorul.
(2) Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanţei lor, precum şi în mod colectiv, în condiţiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor şi reprezentantul creditorilor.
(3) Debitorul participă la procedură prin reprezentanţii săi legali sau convenţionali.
Art. 5. - (1) Tribunalul în jurisdicţia căruia se află sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent să soluţioneze cererile şi pricinile la care se referă prezenta lege.
(2) Cererile şi pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenţa judecătorului-sindic, desemnat în condiţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - Curtea de apel este instanţa de recurs pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic.
CAPITOLUL II
Mandatul ad-hoc
Art. 7. - (1) Un debitor poate adresa preşedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvenţă, autorizaţi conform legii.
(2) Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a motivelor care fac necesară numirea unui mandatar ad-hoc.
Art. 8. - Cererea este depusă la cabinetul preşedintelui tribunalului şi se înregistrează într-un registru special.
Art. 9. - (1) După primirea cererii, preşedintele tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului şi a mandatarului ad-hoc propus.
(2) Procedura se desfăşoară în camera de consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa.
(3) Confidenţialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.
Art. 10. - (1) După ascultarea debitorului, dacă se constată că dificultăţile întreprinderii debitorului sunt serioase, iar mandatarul ad-hoc propus întruneşte condiţiile legii pentru exercitarea acestei calităţi, preşedintele tribunalului desemnează, prin încheiere irevocabilă, mandatarul ad-hoc propus.
(2) Obiectul mandatului ad-hoc va fi de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi unul sau mai mulţi creditori ai săi, în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află întreprinderea debitorului, salvgardării întreprinderii, păstrării locurilor de muncă şi acoperirii creanţelor asupra debitorului.
(3) În scopul realizării obiectului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune ştergeri, reeşalonări sau reduceri parţiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum şi orice alte măsuri consideră a fi necesare.
Art. 11. - Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de către preşedintele tribunalului, la propunerea debitorului şi cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.
Art. 12. - (1) Mandatul ad-hoc încetează:
a) prin denunţarea unilaterală a mandatului de către debitor sau de către mandatarul ad-hoc;
b) prin încheierea înţelegerii prevăzute la art. 10 alin. (2);
c) dacă, în termenul prevăzut de art. 10 alin. (2), mandatarul nu a reuşit să intermedieze încheierea unei înţelegeri între debitor şi creditorii săi.
(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, preşedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc, prin încheiere irevocabilă.
CAPITOLUL III
Concordatul preventiv
SECŢIUNEA 1
Beneficiarii procedurii
Art. 13. - Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art. 1, cu următoarele excepţii:
a) dacă împotriva debitorului s-a pronunţat o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infracţiuni economice;
b) dacă împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolvenţei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
c) dacă cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
d) dacă debitorul şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnaţi definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute în Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege;
e) dacă membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în condiţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolvenţă; prevederile lit. b) rămân aplicabile;
f) dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile organelor care aplică procedura şi ale participanţilor
la procedură
Art. 14. - Judecătorul-sindic are următoarele atribuţii în procedura concordatului preventiv:
a) să numească conciliatorul provizoriu;
b) să constate şi, dacă este cazul, să omologheze, la cererea conciliatorului, concordatul preventiv;
c) să constate, la cererea oricărui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea condiţiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;
d) să dispună prin încheiere, în condiţiile art. 22, suspendarea provizorie a executărilor silite contra debitorului, în baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor şi transmis creditorilor;
e) să judece acţiunile în nulitate a concordatului preventiv;
f) să judece acţiunile în rezoluţiune a concordatului preventiv.
Art. 15. - (1) Cererile formulate în temeiul prezentei legi se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, părţile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.
(2) Părţile cu sediul în străinătate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, după caz, la domiciliul ori reşedinţa cunoscute ale acestora; în lipsă, citarea se face prin afişare la uşa instanţei.
(3) Hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic în aplicarea prezentei legi sunt definitive şi executorii.
(4) Hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate de părţi cu recurs, în termen de 10 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenţi, şi de la pronunţare, pentru cei prezenţi.
(5) Recursul nu este suspensiv de executare.
Art. 16. - Atribuţiile conciliatorului sunt următoarele:
a) întocmeşte tabloul creditorilor, care include şi creditorii contestaţi sau ale căror creanţe sunt în litigiu, şi tabloul creditorilor concordatari;
b) elaborează, împreună cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat şi planul de redresare;
c) face demersuri pentru soluţionarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor şi creditori ori între creditori;
d) solicită judecătorului-sindic constatarea şi/sau, după caz, omologarea concordatului preventiv;
e) supraveghează îndeplinirea obligaţiilor asumate de către debitor prin concordatul preventiv;
f) informează, de urgenţă, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către debitor a obligaţiilor sale;
g) întocmeşte şi transmite adunării creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activităţii sale şi a debitorului; raportul conciliatorului va conţine şi opinia acestuia privind existenţa sau, după caz, inexistenţa unor motive de rezoluţiune a concordatului preventiv;
h) convoacă adunarea creditorilor concordatari;
i) cere instanţei închiderea procedurii concordatului preventiv;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecătorul-sindic.
Art. 17. - (1) Onorariul definitiv al conciliatorului se propune prin proiectul de concordat şi se stabileşte prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.
(2) Onorariul conciliatorului va consta, în funcţie de natura obligaţiilor acestuia, într-o sumă fixă, o remuneraţie lunară sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere natura activităţii desfăşurate de către debitor, precum şi complexitatea planului de redresare.
Art. 18. - (1) Adunarea creditorilor concordatari are următoarele atribuţii:
a) aprobă rapoartele conciliatorului privitoare la activitatea debitorului şi la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin concordat;
b) desemnează, cu acordul debitorului, un nou conciliator, dacă este cazul;
c) modifică, dacă este cazul, onorariul conciliatorului, cu acordul debitorului;
d) stabileşte, în cazul prevăzut la lit. b), cu acordul debitorului, onorariul noului conciliator;
e) desemnează reprezentantul creditorilor;
f) este titularul acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv, pe care o exercită prin reprezentantul creditorilor.
(2) În cursul derulării procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocată de conciliator, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând 10% din valoarea totală a creanţelor concordatare.
(3) Adunarea creditorilor concordatari adoptă hotărâri cu majoritatea, ca valoare, a creanţelor concordatare.
Art. 19. - (1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat şi prin corespondenţă.
(2) Şedinţa adunării creditorilor concordatari va fi organizată şi prezidată de conciliator.
(3) La adunările creditorilor concordatari va fi invitat şi debitorul.
SECŢIUNEA a 3-a
Deschiderea procedurii şi oferta de concordat preventiv
Art. 20. - (1) Orice debitor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 13 lit. a)-f), poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvenţă, autorizaţi conform legii.
(2) Judecătorul-sindic numeşte conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabilă.
(3) În termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv.
(4) Oferta de concordat preventiv se notifică de către conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigură posibilitatea verificării recepţiei ofertei de concordat.
(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusă în dosarul deschis potrivit alin. (1) şi, pentru opozabilitate faţă de terţi, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special. Despre depunerea şi notificarea acesteia se face menţiune în registrul comerţului în care este înregistrat debitorul.
(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde şi proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaraţia debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum şi lista creditorilor cunoscuţi, inclusiv cei ale căror creanţe sunt contestate integral sau parţial, cu precizarea cuantumului şi a garanţiilor acceptate de debitor.
Art. 21. - (1) Proiectul de concordat preventiv trebuie să prezinte, în mod detaliat:
a) situaţia analitică a activului şi a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii;
b) cauzele stării de dificultate financiară şi măsurile luate de debitor pentru depăşirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv;
c) proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 6 luni.
(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel puţin următoarele măsuri:
a) reorganizarea activităţii debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare;
b) modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garanţii;
c) procentul preconizat de satisfacere a creanţelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum: amânări sau reeşalonări la plata creanţelor contra sa, ştergerea în tot sau în parte a unor creanţe sau numai a dobânzilor ori a penalităţilor de întârziere, compensări, novaţii prin schimbare de debitor; pentru obligaţiile fiscale de plată propunerile de amânări, ştergeri, eşalonări, reeşalonări şi reduceri parţiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în această situaţie este nevoie de acordul expres al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumă;
d) termenul-limită pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat nu poate depăşi 18 luni de la data încheierii concordatului preventiv.
(3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum şi remuneraţia acestuia pentru perioada ulterioară datei încheierii concordatului.
Art. 22. - (1) În condiţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă, debitorul poate cere judecătorului-sindic, în baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmăririlor silite.
(2) Cererea se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, fără citarea părţilor.
(3) Suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menţine până la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, după caz, până la respingerea ofertei debitorului de către majoritatea creditorilor.
SECŢIUNEA a 4-a
Încheierea, constatarea şi omologarea concordatului preventiv
Art. 23. - (1) În vederea exercitării votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe şedinţe colective ori individuale de negociere cu creditorii, în prezenţa conciliatorului propus de debitor.
(2) Iniţiativa negocierii poate aparţine şi unuia sau mai multor creditori, precum şi acţionarilor semnificativi sau asociaţilor debitorului.
(3) Perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depăşi 30 de zile calendaristice.
Art. 24. - (1) Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează, în principiu, prin corespondenţă.
(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil necondiţionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiţionare a votului este considerată vot negativ.
(3) În cazuri excepţionale, conciliatorul poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.
(4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (2) unul sau mai mulţi creditori deţinând 10% din valoarea totală a creanţelor solicită convocarea adunării tuturor creditorilor, conciliatorul este obligat să o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă, care permit confirmarea primirii.
(5) Concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă majoritatea de două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.
(6) La aprobarea concordatului nu se ia în calcul în stabilirea majorităţii prevăzute la alin. (5) votul favorabil al:
a) creditorului persoană juridică care are cel puţin unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori rudă ori afin până la gradul IV cu acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau administratori ai debitorului;
b) creditorului persoană juridică în cadrul căruia debitorul şi/sau unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori ai acestuia ori rudele şi afinii până la gradul IV ai acestora din urmă deţin calitatea de acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau administratori;
c) creditorului care sau ai cărui acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori au fost condamnaţi definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege;
d) creditorului care are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 25. - În cazul în care nu se întruneşte majoritatea prevăzută la art. 24 alin. (5), debitorul are dreptul ca, după trecerea a minimum 30 de zile, să facă o nouă ofertă de concordat preventiv.
Art. 26. - (1) După aprobarea concordatului de către creditori potrivit art. 24 alin. (5), conciliatorul solicită judecătorului-sindic să constate concordatul preventiv.
(2) Judecătorul-sindic constată concordatul preventiv prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, după ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate.
(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori şi constatat de judecătorul-sindic prin încheiere, se comunică creditorilor, prin intermediul conciliatorului, şi se menţionează în registrul comerţului.
Art. 27. - (1) De la data comunicării hotărârii de constatare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului.
(2) De la aceeaşi dată se suspendă de drept faţă de creditorii semnatari curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.
Art. 28. - (1) Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuţi sau contestaţi, conciliatorul poate cere judecătorului-sindic omologarea concordatului.
(2) Pentru omologare, judecătorul-sindic verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) întreprinderea debitorului este în stare de dificultate financiară;
b) valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu nu depăşeşte 20% din masa credală;
c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puţin 80% din valoarea totală a creanţelor.
(3) Dispunând omologarea, judecătorul-sindic suspendă toate procedurile de executare silită.
(4) La cererea conciliatorului, sub condiţia acordării de garanţii creditorilor de către debitor, judecătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenţei creanţei lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalităţi, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor.
(5) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat şi aprobării de către comisia interministerială.
Art. 29. - Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.
Art. 30. - (1) Orice creditor care obţine un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate să îşi recupereze creanţa prin orice alte modalităţi prevăzute de lege.
(2) Cererea de aderare se depune la conciliator, care o include în tabelul creditorilor concordatari.
Art. 31. - (1) În cursul procedurii, debitorul îşi desfăşoară activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului.
(2) Măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanţelor, profită şi codebitorilor, fideiusorilor şi terţilor garanţi.
CAPITOLUL IV
Închiderea procedurii concordatului preventiv
Art. 32. - (1) Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionării concordatului în registrul comerţului.
(2) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulităţii este imprescriptibil şi aparţine oricărei persoane interesate.
(3) Instanţa, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea concordatului preventiv.
Art. 33. - (1) În situaţia în care se constată încălcarea gravă de către debitor a obligaţiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotărî introducerea acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar dacă nu a fost înscris pe ordinea de zi.
(2) În înţelesul alin. (1), reprezintă încălcare gravă a obligaţiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv acţiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalţi, ascunderea sau externalizarea de active în perioada concordatului preventiv, efectuarea de plăţi fără contraprestaţie sau în condiţii ruinătoare.
(3) Dacă adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea acţiunii în rezoluţiune, procedura concordatului preventiv se suspendă de drept.
(4) Prin hotărârea de admitere a acţiunii în rezoluţiune, judecătorul-sindic acordă creditorilor daune-interese, în condiţiile dreptului comun.
Art. 34. - (1) Dacă procedura concordatului preventiv se finalizează cu succes, la termenul prevăzut în contract sau anterior acestuia, după caz, judecătorul-sindic va pronunţa o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. În acest caz, modificările creanţelor prevăzute în concordatul preventiv rămân irevocabile.
(2) În cazul în care în cursul derulării procedurii, înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2) lit. d), conciliatorul apreciază că este imposibilă realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecătorului-sindic constatarea nereuşitei concordatului preventiv şi închiderea procedurii.
(3) În cazul în care la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2) lit. d) nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 35. - Măsurile prevăzute de prezenta lege se vor aplica cu respectarea regulilor în materia ajutorului de stat.
Art. 36. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Bucureşti, 10 decembrie 2009.
Nr. 381.
